UA-70778644-2
ANCA LUPES

INDUSTRIA MUZICALA – RAPORT GLOBAL AL IFPI (2016)

Pentru cine nu stie inca, IFPI (International Federation of Phonographic Industry) este o asociatie non-profit care reprezinta industria muzicala de inregistrari mondiala, cu peste 1300 case de discuri de pe intreg mapamondul.

In ficare an, pe baza datelor comunicate din toate teritoriile unde exista case de discuri pe care le reprezinta (sau uniuni/asociatii precum UPFR la noi in tara), IFPI emite un raport care contine cifre importante ale industriei precum si analize ale pietei muzicale si a tendintelor manifestate.

GMM1

GMM2

GMM3

 

In raportul emis de curand si care se refera la anul 2015, se afla cateva informatii semnificative:

  • Dupa 20 de ani de declin in venituri, 2015 este primul an in care industria de inregistrari a consemnat o crestere
  • Consumul de muzica a explodat la nivel global
  • Veniturile din zona consumului digital au depasit veniturile obtinute in urma vanzarii de produs fizic.

In sfarsit se pare ca industria de muzica inregistrata (respectiv casele de discuri) a reusit sa depaseasca faza in care respingea solutiile propuse de internet ignorand dorinta clara a publicului de a utiliza muzica intr-o anumita forma si mod, sa inteleaga si sa se adapteze la formatul digital si mediul online.

10 artists 2015

Albume singles 2015

Raportul include si patru studii de caz care doresc sa demonstreze cum rolul caselor de discuri devine din nou important in dezvoltarea unui artist. In afara de lucrurile pe care un label le face in mod traditional pentru artisti, pe agenda industriei de inregistrari a aparut un punct extrem de important: rezolvarea “value-gap” (diferenta de valoare) considerata a fi cea mai mare constrangere aplicata cresterii veniturilor pentru artisti, investitori si toti ceilalti detinatori de drepturi.

Termenul “value-gap” se refera la diferenta majora intre cantitatea de muzica de care se bucura consumatorii si sumele care ajung la industria muzicala. Mai exact, cele 900 milioane de consumatori de muzica ale diverselor servicii de streaming ad-supported (pentru care consumatorul nu plateste, fiind sustinute de veniturile din publicitate) aduc doar 4% din veniturile industriei la nivel global.

In prima partea anului 2015 s-au facut demersuri inclusiv la nivel politic pentru reglementarea acestei situatii si se lucreaza, atat in interoriulComisiei Europene cat si a US Copyright Office pentru gasirea unei solutii echitabile.

 

DIGITALUL DEPASESTE PRODUSUL FIZIC SI VENITURILE GLOBALE IN CRESTERE

Veniturile din consumul digital de muzica au adus in 2015 45% din total, fata de 39% provenit din consumul de muzica pe suport fizic (CD, vinil etc). Restul de 14% reprezinta venituri provenind din drepturi de comunicare publica.

In cifre exacte, veniturile din digital totalizeaza 6,7 miliarde $ (cu o crestere de 10,2%), iar veniturile totale (care au crescut cu 3,2%) ajung la 15 miliarde $.

Veniturile totale aduse de serviciile de streaming (ad-supported si premium) cresc cu 42,5% aducand 43% din totalul veniturile din digital, fiind aproape sa depaseasca veniturile din download (45%) devenind astfel principala sursa de venit din digital.

 

THE VALUE GAP

Toate aceste cresteri nu se reflecta in veniturile obtinute de artisti si producatori. In SUA, volumul de stream-uri aproape s-a dublat (o crestere de 93% la peste 317 miliarde). Situatii similare se regasesc in UK si Franta.

Value gap

Aceasta diferenta de valoare apare ca urmare a aplicarii defectuase a legislatiei “safe harbour” care permite anumitor servicii, inclusiv celor care permit incarcare de continut (upload) de la utilizatori, sa ocoleasca regulile normale ale licentierii de muzica si sa foloseasca continut pentru a-si construi afacerea fara a plati in mod rezonabil detinatorii de drepturi. Ca urmare, sumele care ajung la artisti si producatori sunt minuscule comparativ cu cantitatea de muzica consumata pe respectivele platforme.

 

CIFRELE LUI 2015 IN FUNCTIE DE REGIUNE SI FORMATGlobal pe segment

2015 a adus cea mai semnificativa crestere (3,2%) in venituri (15 miliarde) a industriei muzicale din 1995 (20 miliarde).

Veniturile provenite din vanzarea de produs fizic au scazut cu 4,5% (fata de 8,5% in 2014 si 10,6% in 2013).

Cresterea cu 10,2% a veniturilor din digital a rezultat din cresterea cu 42,5% a veniturilor din digital. In 19 dintre pietele mondiale, veniturile din digital depasesc jumatate din veniturile totale.

 

Veniturile din comunicare publica – generate de folosirea muzicii inregistrate de catre radio/TV si in domeniul ambiental – au crescut (pentru artisti si producatori) cu 4,4% la 2,09 miliarde $ devenind una dintre zonele cu cea mai consistena crestere. In acest moment acest sector are o cota de 14% din veniturile totale ale industriei (si aproape s-a dublat inultima decada).

Veniturile din sincronizari – utilizarea muzicii in publicitate, film, jocuri si televiziune – au crescut cu 6,6% (fara de 7,6% anul trecut).

Aceste trenduri globale s-au manifestat diferit in fiecare dintre regiunile globului

  • Asregiuni 2ia surmonteaza declinul de 1,6% cu o crestere totala de 5,7% (la care streamingul a contribuit cu 29,5%). Regiunea a raportat insa si o crestere a download-ului (2,1%) si a produselor fizice (1,0%). Japonia (piata no. 1 din regiune, cu un share de 76%) a revenit la crestere dupa doi ani de declin, inregistrand un plus de 3% alaturi de Australia (+6,1%), Corea de Sud (12,4%).
    • Europa creste la randul ei cu 2,3% (dupa 0,3% in 2014) insa ramane regiunea cu cele mai mari discrepante intre piete. Suedia e 67% streaming, in timp ce Germania pastreaza CD ul ca sursa dominanta de venituri. Pe continent, in total, streaming-ula duce 43,1% din venituri iar download-ul si vanzarile de format fizic scad cu 11,8 respectiv 6%.
    • Regiuni 1
  • America Latina inregistreaza, pentru al cincilea an consecutiv, cea mai mare crestere a veniturilor – 11,8%. Digitalul are un share de 44,5%, cu streaming-ul in crestere de 80,4%. Cele mai mari piete ale regiunii raman Brazilia (scade cu 1,8%) si Argentina (creste cu 38,4%)
  • America de Nord creste in total cu 1,4%, din care digitalul participa cu cresterea proprie de 4,3% care acopera scaderea de 8,8% a veniturilor din produs fizic. In zona de digital, streaming-ul creste cu 46,6% iar download-ul scade cu 12%.
    In mod semnificativ – in SUA – cea mai mare poata de muzica a lumii – streaming-ul devine cea mai mare sursa de venit pentru prima oara si creste cu 1%.

 

CASELE DE DISCURI IMBRATISEAZA DIGITALUL

Ca urmare la inceputul lui 2016 existau aproximativ 400 de site-uri de muzica, conform www.pro-music.org, tracker-ul global al IFPI. In mod firesc, muzica a ajuns la un nivel de penetrare digitala mult mai mare comparativ cu alte industrii creative.

paid subscribers

 

muzica in digital

Mai multe amanunte si raportul in intregime se gasesc aici.

One thought on “INDUSTRIA MUZICALA – RAPORT GLOBAL AL IFPI (2016)

  1. Pingback: IFPI A PUBLICAT RAPORTUL GLOBAL DESPRE INDUSTRIA MUZICALA DE INREGISTRARI - ANCA LUPES

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.