UA-70778644-2
ANCA LUPES

NOI CONTROVERSE LEGATE DE STREAMING

Topicul cel mai fierbinte al saptamanii trecute a fost daca asimilarea a 1500 de stream-uri (platite!) cu un album vandut – adoptata in SUA – e de bine sau de rau.

Din punct de vedere financiar, cele 1500 de stream-uri ajung la valoare medie stabilita pentru un album (7,5$) dar ce ne facem ca timpul de ascultare al unui album de 10 piese este in medie de 30-40 minute, iar cele 1500 streamuri se asculta in 75 – 100 de ore! Amanunte, amanunte. 🙂

Tocmai imi luam portia zilnica de lectura despre industria muzicala mondiala si mi-au cazut ochii pe acest articol. Oamenii de la Musicbusinessworldwide.com sunt dezamagiti de concluzia la care a ajuns RIAA, ca 1500 de stream-uri (audio sau video) fac cat vanzarea unui album.

Nielsen Soundscan si Billboard au agreat aceasta decizie si au inclus-o in baza de calcul a topurilor.

 

Germania a urmat trendul si a anuntat pe 5 februarie ca si top-urile germane vor “numara” albume echivalate cu streaming. Numai ca in cazul lor formula e… tipic germana.

formula germana streams

 

Pe aceeasi tema, dar “with a twist” cum ar zice americanul, discutiile se incing si in legatura cu discul de platina al Rihannei. Merita sau nu un artist discul de platina (care in SUA se acorda pentru vanzari de 1mil albume) pentru un album in conditiile in care milionul a fost cumparat de o companie (in cazul nostru Samsung) pentru a fi daruit gratis clientilor sai? In orice caz, va invit sa cititi articolul de pe link, are foarte multe informatii despre cum se fac unele afaceri in music biz-ul american, chiar prea multe decat as fi vrut sa aflu. Sigur, nimeni n-a spus ca industria muzicala e tarâmul zanelor bune. 😉

Pana la urma, cifrele o arata: streamingul capata o pondere din ce in ce mai mare in veniturile pe care casele de discuri le incaseaza in ultima perioada. Sunt multe discutii legate de faptul ca majorii iau si de data asta partea leului si ca (mai mult decat atat) nu prea dau mai departe catre artisti.

O dovada o constituie insusi faptul ca Warner a fost primul care a anuntat (urmat la scurt timp de Sony, ceea ce pune presiune pe Universal) ca in cazul in care va vinde actiunile detinute in Spotify (aproximativ 2-3% din total), o parte din bani vor merge catre artisti. La scurt timp Sony (poate impinsi de la spate de procesul intentat de 19 Entertainment) care detine aproximativ 6% din Spotify a anuntat ca va face acelasi lucru.

Ideea este simpla: toti majorii (Universal, Warner si Sony despre care se spune ca detinimpreuna aproape 20% din Spotify, de unde rezulta ca Universal are cel putin 11%) au negociat actiuni din cea mai mare platforma de streaming audio la schimb cu licenta de utilizare a cataloagelor proprii. Chestiunea este insa ca in momentul in care aceste actiuni vor produce bani (fie prin vanzare, fie din dividende) acesti bani nu vor ajunge la artisti fiindca nu provin din streaming-ul propriu zis. Numai ca reprezentantii artistilor s-au prins la timp. Eu mi-am facut provizii de popcorn si acum ma pregatesc sa asist la derularea actiunii. 🙂

Pentru ca se apropie si conferinta noastra – o sa-i cer parerea despre acest subiect invitatului nostru de la Mastering The Music BuisnessThorsten Freese – Director International Distribution la Believe Digital si, de ce nu, si lui Sergiu Biris de la Zonga.

 

 

 

 

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.