UA-70778644-2
ANCA LUPES

5 PREDICTII DESPRE CUM STREAMINGUL MUZICAL SE VA SCHIMBA IN 2016

In 2015, piata de music streaming a devenit un sport de full-contact cu spectatori.

Sigur, ne asteptam la asa ceva: in 2014, am vazut-o pe Taylor Swift parasind Spotify, Google cumparand Songza si YouTube lansandu-si propriul serviciu de abonament muzical. Iar 2013 ne-a adus iTunes Radio si ciudat-denumitul Google Play Music All Access.

 

Dar 2015 a fost incredibil. A inceput cu, din toate lucrurile posibile, Jay-Z cumparand si relansand propriul serviciu de streaming, Tidal. Grooveshark s-a inchis. Apple a lansat Apple Music. YouTube a anuntat YouTube Music. Spotify si-a valorificat achizitia Echo Nest adaugand noi modalitati de descoperiri adictive.

Ca sa nu ramana mai prejos, Pandora a cumparat Next Big Sound. Si apoi a luat si TicketFly. Oh, apoi si-a tras si activele lui Rdio, rivalul Spotify care anuntase ca se inchide in noiembrie.

Ca sa incheie apoteotic anul, The Beatles si-au facut in sfarsit catalogul disponibil pe toate serviciile majore de streaming din toata lumea.

Asa ca, daca credeti ca asta a fost o perioada interesanta pentru muzica digitala, nu lasati inca punga de popcorn din brate. Anul viitor pe vremea asta, vom insira o noua lista de schimbari ale modului in care interactionam cu muzica. Deci, ce urmeaza? Iata principalele noastre 5 predictii pentru streamingul muzical in 2016.

 

  1. PANDORA SE VA TRANSFORMA IN CEVA CU TOTUL DIFERIT

Cand Pandora s-a lansat acum 10 ani, ideea de a avea statii radio personalizate bazate pe un artist sau un cantec era mind-blowing. Astazi, acest tip de serviciu e departe de a mai fi special, dupa ce a fost copiat la scara larga si a intrat in copetitie cu alte tipuri de utilizare a muzicii digitale, fiecare folosindu-si propria combinatie de softuri si inteligenta umana. Si multumita platilor consistente de roialitati catre labeluri si artisti, sa conduci un serviciu de internet radio ca Pandora a devenit foarte costisitor. In 2016, asteptati-va sa vedeti acest serviciu evoluand rapid.

Pandora nu are de gand sa abandoneze modelul de radio personalizat pe care l-a inventat. Dimpotriva, se concentreaza pe noi caracteristici si atragere de venituri. Cel mai important, se branseaza la streaming-ul on-demand (la cerere) folosind activele recent obtinute de la Rdio, defunctul competitor al lui Spotify. Asta inseamna ca, in plus fata de statiile personalizate, ascultatorii pot sa aleaga cantece si albume dintr-o librarie de milioane de inregistrari. Pentru Pandora, asta adauga o noua sursa de venituri, chiar daca una care nu este super sigura din punct de vedere economic. Dar, spre deosebire de radioul online, ale carui roialitati sunt decise de legiuitori si judecatori, streamingul on-demand va da Pandora ocazia sa negocieze costurile de licentiere direct cu label-urile.

Pandora va deveni un serviciu mult mai folositor si pentru artisti. In may 2015, compania a achizitionat Next Big Sound, un seriviciu analitic care ofera artistilor o analiza cuprinzatoare, detaliata a prezentei lor online utilizand date de la YouTube, Spotify, SoundCloud, Facebook si altii. Aceasta este o extensie naturala – si extrem de puternica – a ceea ce Pandora planuia deja cu a sa Artist Marketing Platform (AMP), o unealta de analiza pentru muzicieni pe care a lansat-o in 2014. Next Big Sound a devenit principalul instrument de urmarire a muzicii digitale – Billboard foloseste datele oferite de aceasta pentru a crea unul dintre topurile sale – si faptul ca Pandora o detine acum este o mare realizare.

Demersul companiei de a deveni un mega mall pentru artisti nu se opreste la online. Pandora va deveni un competitor si pentru TicketMaster, dupa ce a inglobat TicketFly pentru 450 millioane $ in octombrie. Pandora isi bagase deja nasul in industria concertelor, folosind datele pentru a ajuta artistii sa-si planifice turneele si chiar gazduind propriile show-uri. Pandora nu a dezvaluit multe despre planurile ei cu TicketFly, dar e greu de crezut ca firma nu-si va lega business-ul de vanzare de bilete de baza imensa de date despre artisti si ascultatori.

 

  1. PIESELE VOASTRE FAVORITE VOR SUNA MAI BINE

In acest moment libraria muzicala all-you-can-stream pe baza de abonament este practic pusa la punct cu companii ca Spotify, Apple, Tidal si Deezer gasind noi modalitati de exploatare. Una dinte aceste noi limite de competitivitate este calitatea sound-ului. In 2015, am vazut (ne-spectaculoasa) lansare a serviciului Tidal al lui Jay-Z, care ofera streaming audio high-resolution fara pierderi de calitate pentru $20 pe luna (in plus fata de cei 10$ de baza). Intre timp, gigantul european al streaming-ului, Deezer a ajuns in SUA cu lansarea Deezer Elite, un serviciu streaming de inalta fidelitate care este disponibil numai pe sisteme audio Sonos wireless hi-fi (deocamdata).

In acest moment Apple se pare ca lucreaza la un nou serviciu de streaming audio high fidelity propriu. Formatul deocamdata-fara-nume va permite utilizatorilor Apple Music sa asculte cantece la 96kHz cu o adancime de 24 biti. Aceasta rezolutie este peste cea de 16-bit audio de pe CD-uri si se apropie mai mult de fidelitatea master-urilor originale de studio, permitand teoretic pastrarea calitatii intentionate de artistii si inginerii de sunet care au realizat acele masteruri. Exista o dezbatere intre “audio nerds” daca inalta rezolutie de 24 biti reprezinta o diferenta notabila, care sa merite efortul, in comparatie cu calitatea audio de CD. Rezultatele tind sa fie diferite, puristii audio ca Neil Young baga mana in foc pentru 24-bit audio.

 

“BRANDURI CA SONOS SI BOSE AJUTA SA TRANSFORME CALITATEA SUNETULUI INTR-UN AVANTAJ DE VANZARI, PE MASURA CE DEPASIM ERA CASCUTEI AUDIO ALBE.”

 

In timp ce Tidal, Deezer si Pono al lui Neil Young n-au reusit sa transforme high-fidelity audio intr-o mare afacere mainstream, Apple ar putea sa se descurce s-o transforme intr-un avantaj de vanzare pentru ascultatorii obisnuiti, folosind o combinatie intre claim-ul tipic doar-pentru-ca-Apple, reach-ul masiv, si invidiatele sale aptitudini de marketing. Acest lucru ar putea pune inevitabil presiune pe Spotify sa-si depaseasca “maximul” de streaming bit rate de 320kbps pentru utulizatorii premium (ca sa nu mai vorbim despre variantele de 160kbps si 96kbps pentru ascultatorii neplatitori).

Bineinteles, sistemele de sunet sunt la fel de importante ca sursa: un fisier muzical high-quality o sa se auda prost pe niste casti proaste. Branduri ca Sonos si Bose ajuta sa transforme calitatea sunetului intr-un avantaj de vanzari pe masura ce depasim era cascutei albe. Daca tot veni vorba, este usor sa uiti ca in afara de curajul Apple Music, achizitia Beats Audio de catre companie le-a dat si o linie de casti high-end (chiar daca inca prea scumpe). Oare va fi posibil ca urmatorul iPhone sa vina cu o pereche care sa sune un pic mai bine?

Consumatorul mediu poate fi multumit cu modul in care muzica suna in zilele noastre, dar o combinatie de tensiune competitiva generata de tehnologia in continua evolutie ne-ar putea deschide urechile la ceva mai clar in 2016.

 

  1. UN SERVICIU DE STREAMING VA DISPAREA (SAU VA FI CUMPARAT)

Cat de mult pot rezista 10 servicii muzicale pe baza de abonament umar langa umar, oferind mici variatii ale aceluiasi produs complicat din punct de vedere economic? Acum cei patru majori (Apple, Google, Microsoft, and Amazon) opereaza servicii muzicale pe baza de abonament alaturi de Spotify, Deezer si altii ca ei si este doar o chestiune de timp pana cand cel putin unul dintre cei mici va fi eliminat.

In 2016, vom putea afla ca lansarea timida a Tidal cu doar cateva luni inainte de sosirea Apple Music a fost fatal programata. Sau poata ca pionierul in ale streaming-ului, Rhapsody (si ramasitele lui Napster, pe care l-a cumparat in  2011) pur si simplu n-a putut tine pasul cu Apple si Spotify. Sau daca nu va fi vorba de unul dinte numele impoartante ale jucatorilor pe piata de abonamente, nu va fi un soc sa vedem servicii ca SoundCloud sau BandCamp inglobate de o companie mai mare in cautare sa-si imbogateasca catalogul cu artisti independenti si nesemnati, mai ales de cand YouTube face demersuri sa se transforme intr-un serviciu de streaming cu abonament in toata puterea cuvantului.

 

  1. VENITURILE DIN ABONAMENTE MUZICALE VOR EXPLODA

Veniturile industriei muzicale ar putea fi in declin – au scazut sub 15 miliarde $ in 2014 avand o scadere de 43% in general incepand din 1999—dar unele segmente ale industriei muzicale sunt in crestere. Anul urmator casele de discuri vor vedea o crestere notabila a veniturilor din abonamente muzicale. Trendul este deja crescator: Veniturile globale din abonamente au urcat 39% in 2014, conform datelor oferite de IFPI. Nu vom sti cifrele din 2015 pana nu le va publica IFPI la finalul lunii ianuarie, dar nu sunt motive sa ne indoim ca acest trend isi va continua cursul ascendent. Ascultatorii se indreptau deja spre streaming in numar mare inainte ca Apple sa adauge o noua optiune de abonament, bine executata, calata pe gusturile oamenilor pe fiecare iOS device.

Intrarea lui Apple pe piata nu poate decat sa dea o mana de ajutor streamingului muzical in general: lansarea sa pune o presiune competitiva fara precedent pe toti ceilalti jucatori sa-si dezvolte ofertele pentru a convinge cat mai multi utilizatori. Cel putin ajuta la promovarea ideii de a plati 10$ pe luna pentru a avea acces la milioane de cantece.

De mare importanta este faptul ca Apple Music nu are si o varianta free asa cum are Spotify. Odata ce s-a incheiat perioada de proba, trebuie sa platesti. Si stim deja ca cel putin 10 milioane de oameni au ales sa faca exact asta. Ceea ce ne conduce la urmatoarea predictie…

 

  1. MUZICA VA INCEPE SA SE DEPARTEZE DE CONCEPTUL “FREE”

Un segment al muzicii digitale care nu a generat mari venituri in 2014 a fost streamingul gratuit, sustinut de spoturi publicitare precum in varianta gratis a Spotify, YouTube si SoundCloud.

Spotify este dedicat feroce modelului sau “freemium” si nu ne asteptam ca asta sa dispara in 2016. Dar ar putea incepe sa evolueze: compania pare sa ia in considerare varianta de a da posibilitatea artistilor sa-si retina lansarile noi, tinandu-le pentru o perioada departe de varianta gratuita si oferindu-le numai ascultatorilor platilori de abonament. Acest model ar putea merge usor impotriva spirtului care a generat Spotify, dar este corect daca il privesti din perspectiva veniturilor: abonamentele platite sunt pur si simplu o afacere mai buna decat streamingul sustinut de publicitate. Asta este exact motivul pentru care Taylor Swift si-a retras catalogul de la Spotify si pentru care albumul 25 al lui Adele, cel mai bine vandut album din 2004 incoace, nu a fost disponibil serviciului de streaming. Faptul ca albumul Adele a avut asa o evolutie fenomenala fara sa fie disponibil serviciilor care delara sus si tare ca sunt viitorul muzicii este un pic jenant pentru business-ul de streaming.

Ce facem cu ceilalti mari streamaeri? Varianta gratis, sustinuta de publicitate a YouTube pe care o stim si o iubim nu va disparea, dar e clar ca firma incearca sa stoarca mai multi bani din imensa sa cantitate de content, incluzand si toata muzica. De aceea a inceput sa delimiteze avantaje speciale cum ar fi vizionarea ad-free, offline videos, ascultarea in background pe mobil si oferte de continut exclusiv si ofera toate aceste lucruri doar celor care sunt dispusi sa plateasca abonamente la noul lor serviciu YouTube Red . In mod similar, despre SoundCloud sunt zvonuri ca si-ar re-verifica modelul de abonament, ceea ce ar explica noile deal-uri de licentiere pe care le incheie compania si controversata sa represiune pe baza de copyright.

Asta nu inseamna ca rezervorul de muzica gratuita al internetului va seca in 2016, dar ascultatorii ar trebui sa simta mai multa presiune pentru a plati.

 

Articolul original aici: http://www.fastcompany.com/3054776/5-ways-streaming-music-will-change-in-2016

One thought on “5 PREDICTII DESPRE CUM STREAMINGUL MUZICAL SE VA SCHIMBA IN 2016

  1. Pingback: VINILUL REVINE SPECTACULOS! VANZARILE CRESC CU PESTE 50% – ANCA LUPES

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.